Studenții care iau bursă vara și circulă gratis cu trenul, marea problemă a țării?
Salutare,
Nu știu cum e prin bula voastră, dar în a mea există două mari tabere (și două mai mici) ce dezbat de zor o mare și extraordinară problemă a țării noastre. Dacă e bine sau rău faptul că aleșii din Guvern vor să taie bursele primite de studenți pe timpul verii și gratuitatea pe calea ferată.
Bineînțeles, unii se opun demersului, alții i-ar arde pe rug pe studenți! ”Mama lor de pomanagii!”
La acestea se mai adaugă două categorii, una care și-a luat popcorn și urmărește ca la spectacol, iar o alta care își pune semne de întrebare, dar îi este relativ indiferentă discuția.
Menționez că nu sunt deloc un fan al ”pomenilor” oferite de multe ori pentru voturi, imagine, zânzanie sau mai știu eu ce. Cu toate acestea, în seara asta, mi-am pus întrebarea, ”oare chiar nenorocesc studenții ăștia atât de mult țara cu bursele și transportul lor?”. Chiar merită arși pe rug pentru faptul că merg gratis cu trenul pentru câțiva ani, la vârsta la care descoperă, testează, se aventurează către un viitor din ce în ce mai instabil și mai incert? Eu nu cred!
Indiferent de ce ar zice unii și alții, eu cred că transportul gratuit a ajutat foarte mulți studenți și tineri care nu și-ar fi permis să vadă o părticică din țara asta, să mearga la concursuri, la conferințe, la concerte, festivaluri sau pe unde au mai fost. Sau poate datorită acestei facilități au ajuns să-și vadă părinții și familia mai des. Ca să nu mai spun de situația în care, posibil, această măsură a fost cea decisivă în luarea deciziei unui tânăr de a merge la facultate, de a-și continua studiile.
Normal, puteți spune că statul ar trebui să plătească pentru educația lor, nu pentru distracție, dar v-ați pus întrebarea cam cât de multe lucruri ar putea să învețe un tânăr din ”drumețiile și vizitele” pe care le face? Nu contest, sunt printre studenți și persoane care au ”abuzat” de această măsură, care poate nu au fost cei mai civilizați sau care la începuturi, blocau aiurea locuri în tren, dar nu trebuie generalizat.
Legat de vârsta de 26 de ani, câți studenți doctoranzi (că ei au în general 26 sau mai mult) credeți că există în țara asta? Oare d-aia s-au scumpit cartofii că merg ei cu trenul sau că primesc bursă pe timpul verii? Și aici există cazuri incredibile, unde studenți de 60-70 de ani depuneau dosar pentru bursă socială. Ce să vezi și să crezi, erau orfani de ambii părinți. Sau altă chestie, sunt navetiști care se înscriu la facultate pentru că abonamentul pe un an la tren ar fi mai scump decât plătesc ei taxa de școlarizare. Dar și în cazurile astea, oare chiar sunt cu miile, cu zecile de mii?
Ce vreau să subliniez este faptul că există uscături,
dar cine nu le are?! Cu toate astea, faptul că studenții au posibilitatea să
exploreze, să iasă puțin din bula lor, mi se pare un lucru fantastic. Iar
pentru cei care spun că nu pentru asta plătesc ei taxe și impozite, stați liniștiți
că și părinții, bunicii, familiile studenților o fac. Chiar și studenții când
se angajează plătesc la rândul lor taxe la stat.
Și încă ceva, cât timp credeți că e un tânăr student? Dacă se ține bine și nu
abandonează pentru că necesitatea îl obligă să facă asta (deh, să ai un
acoperiș deasupra capului, să ai ce mânca), un tânăr este student pentru 3-4
ani. Cei mai norocoși ajung să facă și un master, iar cei cu doctorat deja sunt
pe cale de dispariție. Da, se cam duce/s-a cam dus perioada aia în care ieșeau
doctoranzi pe bandă rulantă.
Revenind.
Statul nu mai are bani? Păi atunci să nu vină în fața noastră ca un Robin Hood, varianta 2.0, în care ia de la săraci și dă la bogați, să umble, prima dată la salariile de zeci de mii de euro ale unor bugetari, la pensiile speciale, să eficientizeze proceduri, să introducă tehnologia în administrație, nu să le ia ciorba la plic studenților din față. Și încă ceva, gratuitatea pe tren a studenților s-ar putea să fii reprezentat/să reprezinte salvarea CFR-ului, despre care știm că are vistieria cam goală.
Mi-a trimis astăzi o prietenă un articol conform căruia salariul directorului unui Institut Național de Cercetare din România este echivalent cu cel al Președintelui Statelor Unite ale Americii și mai mare de aproximativ 10 ori decât cel al Președintelui României. Ah, da, nu se pune dacă un ”domn director” ia salariu pe lună echivalentul a vreo 10.000 de bilete pe ruta București-Târgoviște.
Salariul unui singur director = Doar 10.000 de călătorii cu trenul! ”Not too bad”, cum ar zice Novak Djokovic.
PS: Târgoviștea mai are doar vreo 79.000 de cetățeni.
PS2: Știți, v-am zis mai sus, nu e bine să generalizăm, sunt convins că nu toți au salariul ăsta, dar chiar m-a enervat onorariul respectiv 🙂 – 20.000 euro/lună
În final, chiar dacă mă repet, o mai spun o dată. Nu sunt adeptul pomenilor, dar chestia asta chiar ajută niște oameni la început de drum. Poate că sunt subiectiv (încă mai sunt student), poate că nu am dreptate (întotdeauna am apreciat dezbaterile bine argumentate), dar ceea ce îmi doresc e să nu ne mai urâm atât de mult între noi, între generații, medii de proveniență, sexe sau mai știu eu ce. E bine să privim lucrurile din toate punctele de vedere și să încercăm să îi înțelegem și ”pe ceilalți”. Poate că e bună bursa pe timpul verii și gratuitatea sau poate că nu. Poate că trebuie limitată sau dimpotrivă ”dezvoltată”. Cert e un singur lucru: trebuie să fim mai buni unii cu alții!
De ce? Pentru că mulți dintre noi avem același deziderat: să facem România puternică!
